Parcul Național Domogled oferă peste 25 de trasee turistice deosebite. și mai ales bine marcate. Este bine pentru cei care au îndrăzneala de a se a ventura pe ele, să aibe o hartă clară a tarseului pe care doresc să meargă, în caz contrar este foarte ușor să să o iei pe un alt drum care, chiar dacă este marcat te duce în cu totul alt loc decât cel așteptat.
Până la Crucea Albă nu este greu de ajuns, urcușul este molcom, cu locuri amenajate pentru odihnă, răcoarea pădurii îți menține energia pentruu ceea ce te alteaptă.
Primăvară și culoare
La aproape 530 de metrii altitudine, Băile Herculane se oferă vederii într-o panoramă deosebită.
Pe tărâmul binecunoscutului pin negru de Banat, sfidând stânca.
La marginea prăpastiei sub Crucea Alba,
La Crucea Albă.
Vestita Cărare a Pisicii.
De la Crucea Albă, traseele încep să se despartă, dacă ai hartă e bine să știi clar unde vrei să ajungi. Lungimea traseelor este diferită, pentru Cheile Ferigari ții stânga,iar dacă te tentează să ajungi pe Vârfurile Domogledului, o iei în dreapta.
Marcajele sunt foarte vizibile și bine delimitate, în semne și culori diferite pentru fiecare traseu.
Spre munte urcușul devine din ce în ce mai greu, turistul este ajutat de cei care se îngijesc de aceste trasee.
Prima peșteră întâlnită pe traseul spre vârf, Peștera lui Șerban. Nu am intrat, nu eram pregătiți pentru o explorare.
Muntele și-a arătat puterea. Dacă până la jumătatea traseului a fost soare și cald, aproape de vârf, norii negrii s-au adunat vertiginos, tunetele au venit ca niște avertizări sonore, iar vântul a început să bată tare și rece. La 1000 m altitudine ne-am oprit și am început coborârea.
Nu ne-am dorit să ne luăm în piept cu muntele.
—————